Panteonul este un impresionant templu aflat in Roma. Ridicat pe post de templu al zeitatilor grecesti, acesta avea sa devina, in timp, biserica a crestinilor - "Biserica Sfanta Fecioara Maria si Toti Martirii". Datand din anul 125, acest templu este cea mai completa structura antica aflata in intregul oras, fiind totodata, cum e firesc, si unul dintre cele mai vizitate locuri ale capitalei.
Pana in secolul al XX-lea, Panteonul a pastrat cu demnitate titlul de "cea mai mare constructie din beton aflata in intreaga lume". Michelangelo insusi a studiat aceasta cladire mai inainte de a se apuca de lucrarile la domul Basilicii Sfantului Petru - aflata tot in Roma.
Panteonul a fost, la origine, un templu inchinat "tuturor zeilor", dupa cum reiese si din numele acestuia - pan theos. In momentul in care a fost transformat in locas de cult - biserica - acesta a fost inchinat Fecioarei Maria si Tuturor Martirilor.
Panteonul este loc de vesnica odihna pentru mai multi din marii oameni ai Italiei. Printre acestia se afla si renumitul artist Rafaelo. Cu toate ca indeplineste si calitatea de gropnita, Panteonul este folosit inca

Cum am amintit si mai sus, de aici isi si trage numele intreaga structura. Hadrian insusi este cel care se presupune a fi facut schita proiectului - un proiect arhitectural unic la acea vreme.Panteonul a fost pastrat cu grija si restaurat si de imparatii succesori - Septimus Severus (193-211) si Caracalla (211-17). De-alungul celor doua secole de functionare a templului, statuile zeilor au impanzit in intregime zidurile acestuia - statuile erau asezate in nise special realizate in acest scop. Templul era folosit si pentru jertfe - sacrificiile de animale erau aduse in centrul salii rotunde, fumul rezultat iesind prin singurul loc posibil - prin "oculus" - loc prin care patrundea si singura raza de lumina. Odata cu inlocuirea paganismului din Roma cu religia Crestina, Panteonul a ajuns sa fie abandonat si lasat lipsit de atentie pentru un timp. Cultul public pagan a fost interzis in anul 346, urmand ca, in anul 356 sa fie inchise si majoritatea templelor pagane existente in imperiu. Din fericire pentru unele dintre monumente, un Decret imperial dat in anul 408 hotara ca vechile temple pagane sa intre din nou un uz, dar in alte conditii si scopuri. Multe dintre acestea au fost folosite pe post de cladiri-sediu de institutiile vremii.
Panteonul a ramas nefolosit pana la urcarea pe tron a imparatului bizantin Focas (602-10), care a daruit cladirea papei Bonifaciu al IV-leaV (608-615). In anul 609, Panteonul a fost dat in uz pe post de biserica a crestinilor. Acesta este primul templu pagan increstinat din Roma. Acest lucru nu era unul nou in rasarit, tinand cont ca incepand cu secolul al IV-lea, mai multe temple aveau sa fie increstinate.
Odata cu slujba de sfintire a acestuia, care a avut loc in anul 609, un altar crestin a fost ridicat in absida centrala - cea opusa usii masiva de intrare - deasupra lui fiind incadrata o icoana a Fecioarei Maria cu Pruncul.
O legenda spuna ca papa Bonifaciu ar fi adus o multime de sfinte relicve ale martirilor in proaspata biserica, insa acest lucru este mai greu de crezut, tinand cont ca in Roma, la acea vreme nu se accepta ideea ca ramasitele umane sa ramana in oras. Moastele erau mai mult o practica rasariteana, in Roma ajungand putin mai tarziu.
Primele transferuri de Sfinte Moaste in Roma se crede ca ar fi avut loc in jurul anului 640 (de catre papi de origine rasariteana) insa practica nu a fost total acceptata in Roma pana in secolul al VIII-lea.
In anul 667, Panteonul a fost dezbracat de placile de aur cu care era acoperit - pe post de tigla - cat si de toate celelalte lucruri de valoare pe care le detinea. Cladirea va fi partial restaurata de catre papa Benedict al II-lea (684-85). Panteonul avea sa fie jefuit si restaurat de mai multe ori, de la acest incident.
In secolul al XVI-lea, Michelangelo a venit in fata Panteonului pentru a-l studia in privinta datoriei la care era insarcinat. Domul Panteonului avea sa fie luat drept model pentru domul viitoarei Basilici a Sfantului Petru - al carei dom este mai mic decat cel al Panteonului cu doar 60 de centimetri.
Tot acum, acoperisul Panteonului este dezbracat de acoperisul de bronz care il invelea, pentru a fi folosit in alcatuirea baldachinului lui Bernini din noua Catedrala a Sfantului Petru. In anul 1563, usile de bronz ale acestuia i-au fost repuse la intrare.
Printre multele cladiri a caror arhitectura este tributara anticului Panteon se afla si Sala de Lectura a British Muzeum, Rotonda lui Thomas Jefferson din cadrul Universitatii din Virginia, Low Library din Universitatea Columbia si Libraria Statala din Victoria, aflata in Melbourn, Australia. Datorita, in primul rand, Panteonului, "Centrul istoric al Romei" va fi trecut in lista Patrimoniului Mondial in anul 1980.